Avram Constantin – Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 şi a Hotărârii de Guvern nr.925/2006, o şansă de îmbunătăţire a sistemului de achiziţii publice

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este „Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi a Hotărârii de Guvern nr. 925/2006, o şansă de îmbunătăţire a sistemului de achiziţii publice.”

După nenumăratele modificări şi completări ale actelor normative ce reglementează achiziţiile publice, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 şi Hotărârea de Guvern nr.925/2006, efectuate pe timpul guvernărilor PDL, modificări ce au permis sifonarea banilor publici şi intervenţia brutală în stabilirea câştigărilor licitaţiilor publice, impunând prin caietul de sarcini unele criterii care devansau criteriul principal, criteriul de preţ, este nevoie ca Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice să aducă modificările şi completările necesare corectării acestor criterii de stabilire a câştigătorilor licitaţiilor publice şi ancorare a acestora în realităţile economice ale ţării.

Spre exemplu, criterii precum „termenul de execuţie a lucrărilor” sau „valoarea lucrărilor similare executate în ultimii 5 ani” sau „dotarea tehnică a competitorilor” participanţi la licitaţie sau „cifra de afaceri pe ultimii trei ani” erau în aşa fel punctate încât elementul cel mai important, „preţul ofertei”, punctat foarte slab, putea fi devansat fără probleme de celelalte criterii, astfel încât în majoritatea cazurilor firmele clasate pe ultimele locuri la „criteriul de preţ”, adiţionând suficiente puncte la celelalte criterii impuse prin caietul de sarcini, ajungeau de pe ultimul loc la criteriul de preţ (de cele mai multe ori 90-95% din preţul estimativ de proiectare) pe primul loc şi erau declarate câştigătoare ale procedurilor de licitaţii publice.

În acest fel, bugetul de stat era văduvit de zeci şi sute de milioane de euro, care luau drumul firmelor agreate de puterea PDL sau de persoane influente ale puterii executive de atunci.

O astfel de tehnică de sifonare a banului public, prin trecerea în plan secundar a criteriului de „preţ al ofertei”, eliminau din start orice posibilitate a firmelor mici şi mijloci (IMM-uri) să acceadă la prestarea serviciilor sau executarea de lucrări cu finanţare de la bugetul de stat.

De asemenea, se impune de urgenţă modificarea proporţiei ce depăşeşte valoarea contractelor publice la 50% (prin act adiţional), tocmai pentru că trebuie luată în calcul calitatea precară a proiectelor supuse procedurii de licitaţie publică, care, de cele mai multe ori, constituie cauza principală a nerespectării termenelor de execuţie a lucrărilor şi a neîncadrării în preţul iniţial al contractelor de către operatorii economici declaraţi câştigători ai licitaţiilor.

Un rol deosebit de important îl are şi „contractul cadru”, în baza căruia se execută lucrările şi a cărui formă şi conţinut sunt impuse, de regulă, de autoritatea contractantă, prin „caietul de sarcini” aferent temei de proiectare şi execuţie supusă licitaţiei. Acesta era întocmit astfel încât permitea autorităţii contractante să interpreteze apoi clauzele din contract (în mod deosebit, clauza ce făcea referire la „actualizarea preţului contractului”), în funcţie de câştigătorul procedurii de licitaţie publică. Aşa se făcea că se înregistrau depăşiri de 2-3 ori ale preţului iniţial al contractului de lucrări, prin impunerea unor clauze interpretabile şi, de cele mai multe ori, abuzive antreprenorilor generali sau prestatorilor de servicii.

Iată de ce în acest moment se impune corectarea majorităţii criteriilor de atribuire a contractelor în sistemul de achiziţii publice, prin modificarea şi completarea în acest sens a legislaţiei, tocmai pentru ca IMM-urile să beneficieze de un mediu de afaceri cât mai predictibil şi de un mediu concurenţial cât mai sănătos.

Cred că a fost de ajuns pentru toată lumea decizia fostului ministru de finanţe, Gheorghe Pogea, privind „impozitul forfetar”, care a dus, practic, la desfiinţarea clasei de mijloc, măsură care a generat închiderea activităţii a aproximativ 300.000 firme mici şi mijlocii şi pierderea a aproximativ 5-600.000 locuri de muncă, dar şi micşorarea drastică a veniturilor la bugetul de stat.

După cum bine ştim, toţi cetăţenii rămaşi fără locuri de muncă au intrat în şomaj, îngreunând efortul bugetului asigurărilor sociale.

Şi cum ulterior acestei măsuri rata înfiinţării de noi firme la Registrul Comerţului a fost una descurajantă (o spun foarte clar statisticile), avem o imagine foarte clară asupra necesităţii revigorării activităţilor economice ale IMM-urilor, prin modificarea criteriilor de atribuire a contractelor publice, ca atribut principal al refacerii şi consolidării „clasei de mijloc” şi tocmai pentru a evita în continuare „polarizarea societăţii româneşti”.

Iată de ce această declaraţie politică trebuie să atragă atenţia celor în drept, în vederea corectării prin acte normative a situaţiei create de guvernarea PDL între 2009 şi 2012.

Poate este momentul potrivit pentru revenirea la criteriile de atribuire a contractelor publice din perioada 1998-2002, perioadă în care contribuţia IMM-urilor la bugetul de stat a fost una maximală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Constantin Avram, Grupul parlamentar al PC.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.