Avram Constantin – Modificarea Constituţiei, primul pas spre modernizarea statului român

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colegi, stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează: „Modificarea Constituţiei, primul pas spre modernizarea statului român”.

Una dintre temele majore de dezbatere publică din România ultimilor ani este modificarea Constituţiei şi eliminarea din legea fundamentală a unor prevederi care fac imposibilă modernizarea statului. Obiectivul esenţial al oricărei revizuiri constituţionale şi cu atât mai mult al celei îndelung discutate în spaţiul public românesc din ultimii ani ar trebui să fie acela de a (re)câştiga încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, prin garantarea unui comportament predictibil al puterii instituţionalizate.

Legea fundamentală ar trebui să depăşească unul dintre marile sale eşecuri, şi anume să realizeze funcţia integratoare. În acest sens, raportarea la Constituţie şi la valorile sale trebuie să devină liantul care uneşte cetăţenii români în cadrul statului. Constituţia revizuită trebuie să restabilească şi să garanteze un just şi eficace echilibru între autorităţile care fac parte din cele trei puteri ale statului, în aşa fel încât să sprijine procesul de consolidare democratică a societăţii româneşti. Un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc funcţional între puterile statului şi nu permite niciunui actor instituţional să poată concentra puterea de decizie în mâinile sale.

Actuala Constituţie a fost utilă, întrucât nu a permis niciunei instituţii să concentreze puterea în mod excesiv, dar dispoziţiile sale conţin un potenţial de conflict interinstituţional, atât în interiorul executivului, între preşedinte şi primul-ministru, cât şi între executiv şi legislativ. În nenumărate rânduri, în cadrul dezbaterilor, concluzia a fost că funcţionarea echilibrată a sistemului instituţional este asigurată într-un mod mai eficient, în condiţiile în care puterea este dispersată, imposibil de concentrat în mâinile unei singure autorităţi, majorităţi sau persoane cu tendinţe autoritare. Constituţia României din 1991 a urmărit să impună, la nivel instituţional, această logică a dispersiei puterii, dar realitatea politică a ultimilor 20 de ani a determinat apariţia unui dezechilibru major în favoarea executivului. întrucât societatea românească nu pare a avea anticorpii necesari pentru a regla extranormativ această deviaţie extremă a constituţiei materiale faţă de constituţia formală, o soluţie este modificarea legii fundamentale şi trecerea de la sistemul de guvernare semiprezidenţial la un sistem de guvernare de tipul parlamentarismului raţionalizat.

Această modificare majoră a logicii Constituţiei din 1991 nu trebuie făcută în grabă şi mai ales este o soluţie lipsită de eficienţă în condiţiile în care o serie de condiţii prealabile nu vor fi îndeplinite. Astfel, un Parlament este tot atât de eficient, funcţional şi democratic pe cât de eficiente, funcţionale şi democratice sunt partidele politice reprezentate în forul legislativ şi mai ales membrii acestora.

Din acest motiv, trecerea la un sistem de guvernare parlamentar raţionalizat presupune, cu prioritate, reformarea sistemului de partide. Această reformare a sistemului de partide vizează, pe de o parte, stabilirea unui sistem electoral care să asigure cea mai largă reprezentativitate a intereselor multiple din societatea românească şi, pe de altă parte, un efort susţinut de implementare a unor programe de creştere a gradului de implicare civică a cetăţenilor. În absenţa unor modificări de substanţă la nivelul gradului de participare civică a majorităţii cetăţenilor, orice modificare constituţională nu îşi va produce efectul scontat.

Parlamentul României este şi trebuie să rămână instituţia fundamentală a arhitecturii constituţionale din România. Decalajul semnificativ care s-a produs între forul legislativ şi executiv a condus la diminuarea rolului Parlamentului, atât prin stabilirea normelor de conduită celor mai importante pentru societate, cât şi prin realizarea efectivă a controlului asupra Guvernului. Scopul final al revizuirii Constituţiei, din perspectiva structurii forului legislativ, ar fi transformarea bicameralismului românesc redundant, simetric şi congruent, într-un bicameralism eficient, asimetric şi incongruent, în care a doua Cameră să aibă în mod real un rol ponderator, de reflecţie.

Cu privire la accentuarea rolului Parlamentului în luarea deciziilor economice, consider ca viitoarea Constituţie ar trebui să cuprindă dispoziţii prin care să se precizeze că împrumuturile efectuate în numele statului român care au impact asupra bugetului public naţional trebuie să fie autorizate prin intermediul unei legi a Parlamentului. Parlamentul României trebuie să fie singura autoritate în măsură să stabilească, prin lege, deciziile fundamentale în domeniul economic, care au efect direct şi semnificativ asupra nivelului de trai al populaţiei. Din acest motiv, ar fi utilă o clarificare şi clasificare a actelor juridice şi a actelor politice ale Parlamentului, precum şi o partajare a competenţelor între Guvern şi Parlament.

Ca reprezentant al Partidului Conservator în Parlamentul României, îmi asum şi îmi însuşesc întru totul observaţiile şi propunerile grupului nostru parlamentar din care fac parte asupra tezelor de revizuire a Constituţiei.

Noi, conservatorii, am propus câteva linii directoare pentru modernizarea si eficientizarea statului român, şi anume:

1. Clarificarea şi limitarea situaţiilor în care guvernul îşi poate angaja răspunderea.

2. Clarificarea şi limitarea situaţiilor în care guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă.

3. Definirea instituţiilor şi atribuţiilor privind politica externă ce revin acestora.

4. Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia.

5. Stabilirea procedurii de numire a primului-ministru.

6. Introducerea şi definirea instituţiei europarlamentarului.

7. Întărirea garanţiilor privind respectarea drepturilor omului indiferent de sex, religie, rasă, apartenenţă politică etc.

8. Stabilirea duratei mandatului preşedintelui, clarificări şi limitări privind competenţa acestuia şi implicarea politică.

Şi aş completa eu, cu un punct 9: limitarea numărului de mandate a parlamentarilor români, începând din 2016, la patru mandate.

Ca deputat al României îmi doresc ca cetăţenii, atât cei pe care îi reprezint, dar şi ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări, să trăiască într-un stat de drept, un stat în care valorile fundamentale sunt păstrate, un stat în care echilibrul puterilor constituţionale este păstrat şi respectat, un stat modern de care românii să fie mândri.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Constantin Avram, Grupul parlamentar PC.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.