Avram Constantin – Menţinerea articolului 1 alineatul (2) din Constituţie, o necesitate pentru democraţia din România

ntervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

„Menţinereaarticolului 1 alineatul (2) din Constituţie, o necesitate pentru democraţia din România”

Constituţia României certificăîn mod eligibil ţara noastră ca fiind un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil,iar forma de guvernământ a statului român este republica. Evoluţia formei de guvernământ a României a reliefat cu generozitate sinergia istorică a statului român, de la izvoarele acestuia, din anul 1859, până în zilele prezentului european. Încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, un document cu valoare de simbol, numit Statutul lui Cuza, elaborat în 1864, certifica faptul că puterea publică, adică a poporului, era înmânată „Domnului, unei Adunări ponderatrice şi Adunării elective”, conducerea electivă reprezentând actualul Legislativ.

Constituţia din anul 1866 reglementează monarhia ca forma de guvernământ, evoluţia din acele vremuri tulburi nepermiţând o formă mai democratică din punct de vedere al arhitecturii politice şi statale. Ca formă de guvernământ, monarhia a fost menţinutăşi în Constituţiile din 1923 şi 1938, trecerea la forma republicană parafându-se odată cu emiterea Legii nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica România a fost consacrată ulterior de legile fundamentale din anii 1948, 1952 şi 1965. Imediat după momentul căderii comunismului, în decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernământ ca republicană, instituindu-se funcţia de Preşedinte al României. Constituţia actuală a României certifică forma de guvernământ a statului român republica, iar preşedintele este ales prin vot universal şi nu este subordonat Parlamentului.

Statele cu formă de guvernământ parlamentară, precumGermania,prim-ministrul, denumit şi cancelar, conduce autoritar Guvernul, în timp ce preşedintele are un rol mai degrabă simbolic, de reprezentare internaţională. În ţări precum Regatul Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda sau Spania, care au un regim monarhic constituţional, şeful statului este monarhul, care deţine însă puteri limitate, iar rolul executiv este dictat de primul-ministru. Este un sistem asemănător cu cel al republicii parlamentare, singura deosebire fiind la capitolul formulei de alegere al şefului statului. Nici măcar în monarhiile recunoscute ca având puteri sporite, precum Anglia, regina nu are prerogative de implicare în politica de stat şi de guvernare, regina fiind total imparţială faţă de politicile implementate de Guvern. La polul exagerat al formelor de guvernământ se află state precum Vaticanul, unele monarhii musulmane, Swaziland, Arabia Saudită sau Nepal, unde monarhul deţine puterea absolută în stat, asigurând inclusiv conducerea guvernului.

Nefiind un adept al privilegiilor înnăscute, ci al celor dobândite, consider că procesul de revizuire, aflat în plină desfăşurare, a Constituţiei României ar fi putut conferi o nouă formă de guvernământ al statului român, respectiv cea de republică parlamentară. Având în vedere derapajele constante şi la limita prevederilor constituţionale, deseori încălcate cu bună ştiinţă şi în sfidarea populaţiei şi a separării puterilor în stat de către actualul şef al statului, susţin că alegerea Preşedintelui de către Parlament ar fi reprezentat o soluţie viabilă pentru fragila noastră democraţie. În astfel de condiţii, legiuitorul constituant ar fi urmat să fie extrem de atent la construcţia şi întreţinerea relaţiilor de putere dintre Parlament, Guvern şi primul-ministru, însă cu mare atenţie de a nu ignora actualul sistemul electoral şi funcţionarea formaţiunilor politice din România. Comisia de revizuire a Constituţiei a respins însă amendamentele la Legea fundamentală care prevedeau schimbarea formei de guvernământ a statului român în republică parlamentară.

De asemenea, este de salutat replica fermă a reprezentanţilor puterii la cererea UDMR de scoatere a termenului „naţional” din art. 1 alin. (1) din legea fundamentală a României. Solicitarea reprezentanţilor minorităţii maghiare nu a fost decât o altă încercare de încălcare flagrantă a Constituţiei României, încă o acţiune sfidătoare la adresa ordinii de drept din ţara noastră. Sunt convins că niciun român nu se poate gândi să facă din art. 1 alin. (1), din Constituţia României, care stipulează că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, un troc de negociere politicianist.

Forma de guvernământse referă la modul în care se constituie, se organizează şi funcţionează instituţiile puterii în stat.Aidoma parlamentului bicameral, cred cu tărie că forma de guvernământ nu trebuie schimbată, deoarece România nu se mai poate întoarce în negurile istoriei de tristă amintire. În concluzie, pledez cu fermitate pentru menţinerea actualei forme a art. 1 alin. (2) din Constituţia României:”Forma de guvernământ a statului român este republica”.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.