Avram Constantin – IMM-urile, motor al economiei naţionale

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: „IMM-urile, motor al economiei naţionale”.

Una dintre cele mai importante transformări petrecute în România, după 1990, a reprezentat-o trecerea la o economie de piaţă şi implicit apariţia a ceea ce numim IMM-uri (întreprinderile mici şi mijlocii).

Într-o perioadă când procesul de privatizare a întreprinderilor de stat determina o reducere semnificativă a locurilor de muncă, amplificând astfel şomajul, acest nou sector privat, care se forma, a creat o mare parte din noile locuri de muncă.

Este o realitate că potenţialul şi rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în economia fiecărei ţări este esenţial, reprezentând o sursă continuă de inovaţie, competenţe antreprenoriale, locuri de muncă, coeziune economică şi socială, dezvoltare şi evoluţie într-o economie modernă şi competitivă.

Consider că este deosebit de important să conştientizăm cu adevărat potenţialul enorm al întreprinderilor mici şi mijlocii de a genera creştere economică şi ocupare a forţei de muncă. Nu cred că este nevoie să amintim că cele 21 de milioane de IMM-uri de la nivelul Uniunii Europene reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor, numărând aproximativ 75 de milioane de angajaţi. Acestea nu sunt doar cifre, ci reprezintă o realitate care vorbeşte clar despre capacităţile acestui sector de a juca un rol strategic în economia unei ţări, prin abilitatea de a răspunde concret unor nevoi punctuale precum: crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea mediului concurenţial, valorificarea resurselor locale sau crearea unor oportunităţi de dezvoltare a tehnologiilor.

Criza economică a lovit puternic în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din toată Europa determinând, la un anumit nivel, o rumoare, care, însă, în mare parte s-a concretizat în conferinţe şi dezbateri sau publicări de rapoarte, însă, din punctul meu de vedere, fără stabilirea unui set de măsuri concrete pentru sprijinirea reală a acestui sector.

Dincolo de aceste dezbateri continuă să existe însă şi câteva state care au realizat că este nevoie de abordări punctuale pentru sprijinirea acestor întreprinderi care, pentru majoritatea statelor, reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă şi de creştere economică.

Nu putem, în acest context, să nu ne amintim faptul că fostul ministru al finanţelor în Guvernul Boc, printr-un act normativ, (ordonanţa de urgenţă din 2009 privind impozitul forfetar, un act abuziv, a decimat aproximativ 300.000 de firme mici şi mijlocii, reuşind cea mai nefericită creştere a procentului de şomaj, şi trimiţând în ajutorul de şomaj aproximativ 500.000 de salariaţi.

A reuşit să diminueze semnificativ şi veniturile la bugetul de stat. Şi nu este de neglijat faptul că această măsură a fost luată într-un moment în care IMM-urile contribuiau la PIB-ul României cu 70-73 de procente.

Să nu facem aceleaşi greşeli printr-un tratament neadecvat condiţiilor economice reale, să nu uităm că sectorul IMM-urilor poate deveni principalul motor al economiei naţionale, principalul contributor la bugetul de stat, dar şi principalul sector de absorbţie a forţei de muncă a celor disponibilizaţi din sectorul de stat, deci principalul sector ce contribuie din plin la scăderea şomajului.

În România, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii se confruntă în continuare cu criza economică, deşi sprijinirea acestui sector ar fi trebuit să fie o prioritate pentru fiecare guvernare, având în vedere că aceasta generează două treimi din numărul locurilor de muncă şi reprezintă 54% din valoarea adăugată din economia naţională.

Interesant este că, deşi de ani de zile simulam o preocupare constantă pentru situaţia IMM-urilor, prin dezbateri aprinse şi întocmirea de strategii, problemele pe care acestea le reprezintă de fiecare dată sunt aceleaşi: birocraţia excesivă în accesarea fondurilor europene, accesul dificil la creditare, absenţa unui program de garantare, ponderea scăzută a instituţiilor de garantare, dar şi provocările de la nivel fiscal.

Când o săînţelegem că, dacă sectorul IMM-urilor nu produce venituri la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, riscăm să nu putem plăti pensiile şi salariile bugetarilor? Cred că este momentul să intervenim pentru revigorarea acestui sector atât de important al economiei naţionale, să adoptăm măsuri de relaxare fiscală, să reluam creditarea avantajoasăşi stimulativă a IMM-urilor, să acordăm facilităţi atractive acestora pentru crearea unor noi locuri de muncă atât de aşteptate de marea majoritate a populaţiei României.

Cred că este momentul săînţelegem că, fără un sector puternic al IMM-urilor, România nu are nicio şansă să cunoască o creştere economică sănătoasă. Însă trebuie să fim la fel de conştienţi că acest lucru nu se poate realiza decât printr-o cooperare cu acest sector, oferind soluţii concrete la problemele care ne sunt semnalate cu disperare de ani de zile.

Am certitudinea că acest guvern înţelege clar necesitatea demarării rapide a unor programe speciale destinate IMM-urilor, cu instrumente concrete de dezvoltare, sprijinire şi protejare a acestora.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Constantin Avram – Colegiul nr.6 Bacău.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.