Avram Constantin – Fără unitate nu există putere

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

“Fără unitate nu există putere”

Pe fondul ultimelor evenimente petrecute în interiorul Uniunii Social-Liberale, consider că avem nevoie de unele clarificări de nuanţă şi, nu în ultimul rând, de substanţă, în ceea ce priveşte poziţionarea Partidului Conservator în interiorul alianţei aflate la guvernare. Pentru început, aş vrea să reamintesc partenerilor noştri din USL, dar şi întregii opinii publice, şi mai ales votanţilor care ne-au propulsat la guvernare cu un an şi jumătate în urmă, că preşedintele fondator al Partidului Conservator, domnul Dan Voiculescu, a fost artizanul de facto al înfiinţării USL. Fără demersurile şi insistenţele lui Dan Voiculescu, schimburile de replici din ultimele săptămâni nu ar mai fi avut loc, România ar fi fost condusă tot ce camarila lui Băsescu, iar cel mai probabil românilor nu li s-ar fi făcut dreptate după umilinţele îndurate pe vremea Guvernelor Boc şi Ungureanu. În consecinţă, Partidul Conservator nu datorează niciunuia dintre partenerii de alianţă absolut nimic, ba, din contră, exponenţii PSD şi PNL ar trebui să ne mulţumească pentru faptul că USL există şi a reuşit să câştige încrederea marii majorităţi a românilor.

Mai mult decât atât, şi în răstimpul de un an şi jumătate de la preluarea guvernării de către USL, Partidul Conservator, fidel emblemei noastre care reprezintă balanţa, a asigurat în mod constant şi decisiv echilibrul necesar între principalele formaţiuni politice aşa-zis mari din alianţă. Partidul Conservator s-a comportat prin toate acţiunile sale politico-parlamentare ca un catalizator al Uniunii, menţinând un trend politic pozitiv şi optimist chiar şi în cazurile des anunţatelor rupturi iremediabile ale alianţei. Faptul că USL mai există acum şi se manifestă cu aceeaşi forţă precum cea de la început se datorează, să fim bine înţeleşi, şi acţiunilor politice şi de diplomaţie ale reprezentanţilor Partidului Conservator, şi cred că partenerii noştri trebuie să ne recunoască meritele avute în consolidarea alianţei de la guvernare. Doctrina noastră şi valoarea oamenilor care compun Partidul Conservator au făcut ca USL să reziste, să rămână unit şi să continue să se concentreze pe bătălia împotriva preşedintelui Băsescu, singurul nostru adversar şi unicul contestatar al unei guvernări promiţătoare.

Nu numai în plan politic Partidul Conservator şi-a demonstrat rolul de catalizator din interiorul USL. Şi în plan parlamentar noi am dovedit că suntem un factor de echilibru, poziţiile publice avute în acest an pe tema problemelor imperative dezbătute, de la regionalizare la proiectul Roşia Montană, şi de la modificarea Constituţiei la drepturile minorităţilor, fiind dintre cele mai pertinente şi apreciate de către români. Să nu uităm că Partidul Conservator a fost artizanul înfiinţării Comisiei parlamentare care a analizat proiectul minier de la Roşia Montană, soldat cu respingerea acestuia, după ce parlamentarii noştri au fost primii care au discutat la faţa locului cu toţi cei implicaţi. Să nu uităm că am avut numeroase propuneri constructive la capitolul modificarea Constituţiei, precum şi în ceea ce priveşte complexul proces de descentralizare şi regionalizare. La acest capitol, am susţinut scoaterea demersurilor proregionalizare de sub factorul politic şi am încurajat ca proiectul să fie conceput de specialişti în toate domeniile de referinţă, în aşa fel încât să rezulte un act normativ de necontestat, având în vedere că regionalizarea este un proces aplicabil în zeci de ani de acum înainte.

Ca un barometru de echilibru în USL, Partidul Conservator militează în continuare pentru menţinerea unităţii în interiorul alianţei. Doar dacă rămânem uniţi şi solidari, USL va putea să îşi păstreze imaginea de alternativă guvernamentală viabilă, construită nu fără eforturi, şi va putea realiza cu succes promisiunile făcute, pentru a ne respecta cuvântul dat românilor, acela că vom face “dreptate până la capăt!”. Pentru că, aşa cum bine spunea marele Balzac, “fără unitate în acţiune nu există putere!”…