Avram Constantin – Excesele UDMR
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Constantin Avram:
“Excesele UDMR”
De câteva săptămâni asistăm la o nouă reprezentaţie a spectacolului intitulat “Autonomia Ţinutului Secuiesc”, prin arborarea steagului secuiesc în Ungaria şi afirmaţiile unor înalţi oficiali maghiari, dar şi prin discuţiile create de unii lideri UDMR cu privire la revizuirea art.1 din Constituţia României.
În ceea ce unii numesc “scandalul arborării steagului secuiesc”, poziţia diplomaţiei române nu a întârziat să apară şi consider că a fost una promptă, fermă şi fără loc de interpretări.
Sunt poate capitole unde România trebuie să producă unele schimbări sau să aducă îmbunătăţiri, însă trebuie să recunoaştem, atât noi cât şi domnii de la UDMR, că domeniul minorităţilor nu este unul dintre ele.
Dacă este vorba de autonomia culturală a minorităţii maghiare, atunci mă întreb şi întreb dacă nu cumva comunitatea maghiară cere ceva ce deja a obţinut.
Dacă aceste manifestări anuale în jurul zilei de 15 martie urmăresc autonomia teritorială, adică federalizarea României, calific acest deziderat ca fiind inacceptabil. Sau prin propunerile pe care le faceţi se aşteaptă proiectul de regionalizare a ţării pentru a vă atinge obiectivul de secesiune, de separare pe criterii etnice?!
În urma procesului de integrare în Uniunea Europeană, ţara noastră a dezvoltat unul dintre cele mai bune sisteme de protecţie a minorităţilor din Europa.
Este foarte clar pentru mine, aşa cum ar trebui să fie pentru fiecare cetăţean român, indiferent de etnie, că o dată cu drepturile pe care statul ţi le oferă, există şi obligaţii, una dintre aceste obligaţii fiind respectarea legilor şi a Constituţiei.
Iar dacă legea interzice utilizarea altor însemne decât cele oficiale, lucrurile pentru mine sunt foarte clare.
Într-adevăr, situaţia creată de arborarea steagului Ţinutului Secuiesc poate fi una sensibilă, însă ea trebuie tratată cu fermitate, fără a ne lăsa atraşi într-un joc a cărei miză este poate una electorală, având în vedere că proiectul de lege care ar putea să se aplice alegerilor din 2014 din Ungaria prevede că toţi cetăţenii unguri, inclusiv cei din afara ţării, pot vota.
Dincolo de afirmaţiile unor oficiali maghiari, declaraţiile unor lideri UDMR cu privire la revizuirea art. 1 din Constituţie încearcă să producă o oarecare rumoare.
Întotdeauna am fost adeptul ideii ca toţi cetăţenii României indiferent de sex, religie, etnie să se bucure nemijlocit de toate drepturile individuale prevăzute în legislaţia ţării, deci drepturi ce ţin de fiecare cetăţean român. Dar niciodată nu am fost de acord cu beneficiul unor drepturi colective, discreţionare, deci drepturi ale unor colectivităţi, fie ele şi de natură etnică. Dar să nu uităm că aferent unor drepturi, fie ele şi colective, trebuie să ne asumăm şi nişte obligaţii rezultate din calitatea noastră de cetăţeni români.
Domnilor de la UDMR, aşa cum bine ştiţi, mai ales cei care în calitate de miniştrii aţi jurat pe Biblie să respectaţi Constituţia, “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Iar ca lucrurile să fie şi mai clare pentru colegii de la UDMR, art.152 din Constituţie prevede clar limitele revizuirii acesteia: “Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.
Constat, însă, că minoritatea maghiară, deşi beneficiază de drepturi multiple (de toate felurile) prin unii reprezentanţi, uită tocmai obligaţiile ce le revin în calitate de cetăţeni români: să respecte Constituţia României!
Pentru mine, ca şi pentru colegii din UDMR, dar şi pentru fiecare cetăţean al acestei ţări, lucrurile ar trebui să fie foarte clare: respectarea Constituţiei este una dintre cele mai importante obligaţii de cetăţean al acestei ţări.