„Revizionismul teritorial – izvor de crestere a tensiunilor intre statele lumii”
Zilele trecute mi-a atras atentia o stire difuzata pe burtiera emisiunilor de stiri al catorva posturi de televiziune, potrivit careia, intre SUA si Ungaria au aparut tensiuni diplomatice si m-am intrebat cam despre ce anume poate fi vorba!? La inceputul anilor ’80 – ’90, o astfel de stire ar fi starnit rasul, pentru ca, este bine cunoscut ajutorul acordat de americani polonezilor si ungurilor care manifestau, la acele timpuri, o apropiere evidenta de statele democratice occidentale. Aceasta stire a fost insotita de o alta, care ne informa ca Rusia pregateste o reactie dura la politica de sanctiuni economice a Uniunii Europene.

Ce legatura ar putea avea cele doua stiri, plasate in spatiul public, tocmai inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014!? Care ar fi motivele unor tensiuni diplomatice intre Ungaria si Statele Unite ale Americii, tocmai in momentul in care Rusia pregateste un raspuns ferm la sanctiunile economice pe care Uniunea Europeana le are, inca, in vedere, este foarte greu de conturat un raspuns.

Foarte multi dintre noi stim ca initiatorul acestor sanctiuni economice este statul american, prin administratia Obama, ca raspuns la situatia din estul Ucrainei, acolo de unde Rusia nu isi retrage trupele si nici tehnica militara. Ce treaba ar avea Ungaria fata de sanctiunile economice impuse impotriva Rusiei, ca sa ajunga sa critice Uniunea Europeana cu orice prilej, pe acest sensibil subiect, este la fel de greu de raspuns, chiar riscant, am putea spune.

Eu, totusi, as incerca un raspuns, mai mult o ipoteza, un eventual scenariu european legat de subiectul care preocupa diplomatia occidentala si cea romaneasca, in egala masura: acela legat de modificarea frontierelor statelor europene, sub simpla motivatie a dreptului la autonomie teritoriala, a minoritatilor din anumite zone ale Europei, chiar daca, recentul esec din Scotia, ar fi trebuit sa linisteasca spiritele revansarde si revizioniste.
Dar este cunoscut faptul ca extremismul, in general, face „casa buna” cu intoleranta intre comunitati, cu comportamentul dusmanos, cu dispretul intre natiuni, cu atitudinile revansarde, manifestate preponderent de minoritatile nationale din anumite regiuni europene. Cum s-au nascut aceste tensiuni, de cine au fost alimentate si care au fost considerentele care au stat la baza acestor tensiuni, daca nu cele legate de pretentiile exagerate ale minoritatii maghiare din Romania? Un eventual esec al actiunilor minoritatii ruse din estul Ucrainei ar fi un precedent in estul Europei, precedent ce ar zadarnici sau ar descuraja definitiv pretentiile minoritatii maghiare din Transilvania, iar daca luam in considerare o astfel de ipoteza, atunci intelegem prietenia, tot mai vizibila, a Rusiei fata de Ungaria.

Iata de ce, contextul european in care debuteaza campania prezidentiala din noiembrie, este foarte important si trebuie tratat cu toata atentia de autoritatile romane. Cunoscand proverbul romanesc, potrivit caruia „nu iese fum, daca nu se face foc…”, va trebui sa acordam intreaga noastra atentie inviolabilitatii frontierelor noastre, atat la vest, cat si la est.

Asadar, nu trebuie sa lasam „focul” sa se inteteasca, pentru ca riscam sa ne inecam cu „fumul” revizionist, sustinut de una din marile superputeri ale lumii.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.