Avram Constantin – Capitalul românesc, încotro?

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

„Capitalul românesc, încotro?”

Aceasta este întrebarea la care antreprenorii din România speră să găsească un răspuns, în condiţiile în care în ultimii ani lipsa unei strategii economice coerente la nivel naţional a determinat o amplificare a efectelor crizei, în special în rândul antreprenorilor autohtoni. Lipsa accesului la finanţare, fiscalitatea excesivă, dar şi modificarea continuă a cadrului economic au determinat antreprenorii români să ducă o adevărată luptă pentru supravieţuire. În ultimii ani, politicile pentru sprijinirea antreprenoriatului românesc şi a investiţiilor cu capital autohton au fost inexistente, determinând o desfiinţare în masă a întreprinderilor mici şi mijlocii, cele mai importante sectoare ale economiei fiind dominate de marile companii străine. Nu putem să nu remarcăm forţa capitalului străin. Puterea financiară net superioară a acestora şi accesul la surse de finanţare a permis firmelor străine să vină întotdeauna cu noi tehnologii şi cunoştinţe care să îmbunătăţească productivitatea muncii. Totodată, trebuie să luăm în considerare şi faptul că aceste companii străine beneficiază şi de un tratament preferenţial din partea autorităţilor, din punct de vedere al facilităţilor pe care le primesc.

Pe de-o parte, ponderea redusă a capitalului autohton în mediul de afaceri românesc este legată de perioada relativ scurtă de trecere la o economie capitalistă şi de lipsă a unei experienţe. Pe de altă parte, însă, nu putem să nu remarcăm că o parte importantă a firmelor româneşti activează în domeniul serviciilor, în perioada 2008-2010, peste 55% dintre întreprinderile mici şi mijlocii fiind în domeniul comerţului. Astfel, după anul 1990 s-a mers o perioadă îndelungată pe ideea dezvoltării serviciilor, fără a lua în considerare că marile economii ale lumii se bazează pe industrii producătoare de bunuri. Este evident că cele două sectoare, serviciile şi industria românească ar trebui să se dezvolte în paralel, să beneficieze de creditare preferenţială (cu dobânzi subvenţionate) tocmai pentru a face faţă concurenţei cu firmele cu capital străin.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că firmele cu capital majoritar străin realizează 38-40% din PIB, dar numai cu 29% din totalul numărului de salariaţi ai economiei naţionale. Acest fapt este menţionat de statistici. Tot în statistici observăm că aceste companii cu capital majoritar străin realizează productivităţi între 18-20.000 euro pe salariat, în timp ce media productivităţii muncii pe economie este de aproximativ 13.000 euro. În plus, cifra medie de afaceri pe salariat este situată în jurul a 90-100.000 de euro, în cazul acestor companii, iar media pe economie este de 61.500 euro. Raportarea productivităţii şi a cifrei medii de afaceri înregistrate de firmele româneşti este de evitat, întrucât diferenţele sunt foarte mari. Care ar fi cauzele unor astfel de decalaje?! Sigur nu sunt foarte multe, dar cred că forţa financiară net superioară, tehnologiile noi folosite, precum şi sistemul modern de management ar fi cele mai importante dintre ele. Este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil pentru firmele româneşti, să atingă într-un timp relativ scurt, aceste standarde. Fără acces facil la surse de finanţare, fiscalitatea ridicată, apăsat de controale excesive de la deschiderea afacerii, antreprenorul român duce de fapt o luptă extraordinară pentru supravieţuire.

În acest context, cred că este nevoie, mai mult ca oricând, de programe şi politici de încurajare a capitalului autohton care să determine companiile româneşti să demareze proiecte de investiţii. Astfel, răspunsul la întrebarea unde va ajunge economia românească va depinde de atenţia şi importanţa care se va acorda sprijinirii capitalului românesc, prin măsuri guvernamentale menite să frâneze sau să blocheze dispariţia acestuia.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.