Săptămâna aceasta m-am întrebat în ce etapă se află economia actuală a județului Bacău. Că toată zona în care trăim a fost una puternic industrializată o știm cu toții, dar mai puțin ne dăm seama încotro se întreaptă economia în condițiile actuale. Multele promisiuni și vorbe goale oferite de administrația locală și județeană nu ne încălzesc cu nimic, întrucât realitățile fardate rămân aceleași fără nicio excepție.

Între 2000 și 2009 regiunea care nu are statut de capitală și care a beneficiat de cea mai mare creștere economică din regiunile noilor state membre UE a fost regiunea Nord-Est din România, având un PIB de 7%, ceea ce demonstrează că totul este posibil dacă există o mentalitate bazată pe soluții. Cu toate acestea, aceeași regiune este cea mai săracă zonă din întreaga țară, productivitatea muncii fiind inferioară celei naționale. Conform unui studiu realizat de Camera de Comerț și Industrie, evoluția societăților comerciale din jud. Bacău din 2009-2013 prezintă o creștere negativă comparativ cu situația anterioară crizei. În raportul care reflectă starea economiei pe 2013, putem vedea că  productivitatea (mii euro/sal.) față de anul 2012 înregistrează o creștere negativă în următoarele domenii de activitate: agricultură( -10,82%), comerț ( -0,61%), construcții (- 14,91%), transporturi  (-6,11%), servicii (-2,72%). Conform aceluiași raport, în 2012 a existat o pierdere în valoare de  83,45 milioane euro în domeniile de activitate, per ansablu, iar în 2013 periderea a fost de 54,45 milioane euro. Mai mult, în clasamentul performanțelor economice înregistrate de IMM-uri din diferite regiuni ale țării în perioada 2008-2012, regiunea Nord Est ocupă penultimul loc.

Care sunt cauzele acestei economii care, se pare că, în Bacău funcționează ca un mecanism ruginit?

Una din cauzele principale este faptul că nu se investește în educarea tinerilor antreprenori în construirea unor afaceri  profitabile. Prin Legea 350/2005, Primăria alocă pentru tineret, educație și sport doar 30.000 lei care nu acoperă nici măcar superficial nevoile de bază ale publicurilor țintă.  În primul rând, cunoștințele proaspeților absolvenți nu reușesc să satisfacă necesitățile pieții, formându-se o discrepanță între cerere și ofertă. Există o nevoie profundă a programelor de formare pentru cetățenii care vor să intre în mediul afacerilor, astfel încât aceștia să dobândească abilitatea de a identifica segmentele nișă, de a putea accesa fonduri nerambursabile, de a atrage potențiali investitori, de a-și manageria proprii angajați și nu în ultimul rând, de a dezvolta programe de intership cu alte interprinderi din UE.  Firmele de succes confirmă că în mediul antreprenorial, pentru a fi competitiv, trebuie să înveți de la concurenți. Trebuie menționat faptul că orașul Bacău dispune de câteva mii de studenți, ceea ce înseamnă că există o pondere considerabilă a populației tinere ce ar putea readuce orașul la viață. Din păcate, importanța capitalului intelectual, care este baza economiei moderne, este trecută cu vederea de administrația băcăuană. Poate că, dacă măcar o parte din fondurile atribuite cluburilor sportive și cultelor ar fi destinate unei linii de finanțare care sî aibă ca subiect educația antreprenorială, economia locală ar mai primi un ajutor în încercarea de a-și reveni.

De asemenea, ca o afacere să reziste, aceasta are nevoie să apeleze la serviciile unor firme care se ocupă de studii de piață cu privire la dinamica consumului, preferințele consumatorilor, potențialul mediului în care aceasta activează, oportunitățile și amenințările care pot apărea, ceea ce Bacăul nu poate oferi. Lipsa unor studii specializare, a unei informări sistematice va duce negreșit fie la un profit sub media așteptărilor, fie la falimentul interprinderii.

Retehnologizarea este un alt factor care asigură succesul unei afaceri.  Asist. univ. dr.  Andreea Feraru afirma într-un studiu că IMM-urile din zona de Nord Est înregistrează cele mai ridicate proporții ale întreprinderilor dotate cu computere care utlizează e-mailul, internetul, precum și vânzările on-line. În contrast cu IMM-urile din zona de Nord Est sunt cele din Centru, care ies în evidență prin numărul mic de firme care sunt dotate cu computere, precum și prin cea mai mare pondere de firme care nu utilizează tehnologia IT. Acest lucru este îmbucurător, întrucât una din condițiile impuse de UE, cu scopul de a crea o economie durabilă, este îndeplinită, dar avantajul este umbrit de alte probleme stringente cum ar fi lipsa de activitate economică în mediul rural. În unele zone lipsește cu desăvârșire infrastructura, motiv pentru care investitorii refuză să cerceteze mediul pentru o potențială afacere. Țăranii, în lipsa instalațiilor de irigație și a tehnicii moderne, fac o agricultură la un nivel incipient, care poate aduce profit până la de 3 ori mai mic decât în UE sau alte zone ale României mai bine tehnologizate. Din cauza lipsei locurilor de muncă are loc și un mare exod al populației tinere din zonele rurale în alte centre urbane din țară sau de peste hotare. Primăriile și Consiliul Județean, pentru a încuraja economia rurală, ar putea spijini crearea unor companii cu profil agricol și non-agricol și să ofere cursuri de reorientare profesională pentru populația activă cuprinsă între vârsta 35-55 ani, întrucât această categorie se confruntă cu o rată ridicată a șomajului.

Industria prelucrătoare a devenit și ea un eșec, înregistrând cifre de afaceri de aproape cinci ori mai mici față de începutul anilor 2000. În 2013 cifra de afaceri a acestui sector ajunsese la 292,71 mil. euro, în contrast cu anul 2004, în care cifra de afaceri era de 1.305, 84 mil. euro. Problemele specifice ale industriei prelucrătoare au fost identificate de către Camera de Comerț și le puteți găsi detaliate aici:http://ccibc.ro/acte-spre-consultare/problemele-firmelor/problemele-specificeproducatorilor-din-industria-prelucratoare/

O reală nevoie de sprijin are și sectorul turismului, în care găsim un număr de societăți comerciale în creștere, dar o evoluție a cifrei de afaceri negativă. Deși avem forme de relief diverse și ecosisteme naturale sau antropogene care sunt semnificative pentru atragerea turiștilor în zonă, acestea nu beneficiază de o promovare bine pusă la punct sau, în alte cuvinte, de o STRATEGIE de turism. Prețurile sunt ridicate în raport cu calitatea oferită de serviciile turistice. Investițiile reduse în infrastructură și dezinteresul de a conserva monumente culturale duc la pierderea unei alte oportunități prin care băcăuanii ar putea să-și crească calitatea vieții.

Cu părere de rău, cred că economia județului Bacău va fi șubredă atât timp cât nu va exista un sprijin la nivel administrativ pentru mediul de afaceri, astfel că, în această săptămână, spunem că „Se poate mai bine pentru potențialul economic al județului Bacău”.

Sursa foto: patriziamaestri

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.